Amplasata in Suzhou, este considerata a fi cea mai frumoasa gradina din sudul Chinei. Din 1997 a intrat in patrimoniul UNESCO.
Intre anii 1131 si 1162, in perioada Shaoxing a Dinastiei Song, in Zhuozhengyuan a fost construita prima gradina, care mai tarziu, in vremea Dinastiei Yuan, a devenit gradina Templului Dahong.
La inceputul secolului al XVI-lea, Wang Xiancheng, un trimis imperial si poet al Dinastiei Ming a creat o gradina pe locul fostului Templu Dahong, care a fost ars in timpul cuceririi Ming, unde s-a si retras dupa decesul tatalui sau. De dragul gradinii, Xiancheng a renuntat la ultimul sau loc de munca, acela de magistrat in provincia Zhejiang, dedicandu-se exclusiv gradinii. Tot el a fost cel care a denumit gradina “The Humble Administrator’s Garden”, manifestandu-si, astfel, respectul fata de gradina si recunoscandu-se umil in fata maretiei naturii.
Fiul lui Xiancheng a pierdut gradina la jocurile de noroc si, incepand cu anul 1631, ea a fost divizata in trei parti, care, de-a lungul secolelor, au avut mai multi proprietari. In 1949 cele trei parti ale gradinii au fost reunite de guvernul chinez si, ulterior, domeniul a fost deschis publicului, apoi restaurat In 1952.
In prezent, gradina se dezvaluie vizitatorilor cu o multitudine de pavilioane si poduri, care se desfasoara de-a lungul unui labirint de piscine si insule, 48 de cladiri si 21 de specii rare de arbori. Partea vestica pastreaza aspectul sfarsitului de secol XIX, in vreme ce partea estica a suferit unele modificari de atunci si pana in zilele noastre.
Partea de est cuprinde cateva cladiri amplasate in jurul unei combinatii de iazuri si gazon. Acesta din urma este incercuit de o livada de liliac de India, care face deliciul vizitatorilor.
Gradina centrala retine atentia prin mai multe compozitii de plante grupate in jurul iazului “Surging wave”. In iaz, trei insule recreeaza peisajul insulelor zanelor din Marea Chinei de Est.
Gradina de vest are doar jumatate din suprafata celei centrale, insa nu se poate spune ca este mai putin fermecatoare. Ca si celelalte parti, este dominata de iazuri, cu orientare de la nord la sud, iar in mijloc se desfasoara un ostrov.
Iazurile cu apa, compozitiile de pietre, dumbravile de bambus, numeroasele poduri si insule, armonia cromatica si arhitecturala – toate creeaza un peisaj feeric, care atrage anual zeci de mii de vizitatori.
Material realizat de Luminita Diculescu; foto: Shutterstock
